Lacrimă de Lună

Îndrăznesc cu plecăciune
Ca un simpul păcătos,
Să-ţi cer Doamne o minune!
În genunchi pentru Hristos,
Pentru Maica Lui, Fecioară,
... În chinuri de-ar fi să mor,
Strivită de-orice povară,
Doamne! Doamne! Te implor!
Fă-mă să-nţeleg şi eu
De ce ne pierdem vederea?
Doamne, Dumnezeul meu!
Doar Tu-mi înţelegi durerea!
De ce folosim perdele
Sufletul să ne-mbâcsim,
În loc să privim spre stele
Şi-adevărul să-l iubim?
Din a Ta Împărăţie,
Doamne! Dumnezeul meu!
Îndurare îţi cer Ţie!
Vreau să înţeleg şi eu
Unde ne va duce drumul
Fără trudă construit
Şi de ce-mbrăcăm costumul
Din minciună dăltuit?
De ce-n lumea asta mare
Nimic nu mai e curat?
Stingem flacăra cu care
Doamne, Tu ne-ai înzestrat!
Doar zece legi ne-ai lăsat,
Doamne, Dumnezeul meu
Le călcăm neîncetat,
Fă-mă să-nţeleg şi eu
Spre care drum ne grăbim
Fără a privi în urmă?
Şi nu vrem să-Ţi mulţumim
Câtă milă-ai de-a Ta turmă.
Amin!


Noapte bună! Somn usor!